Zeitgeist: is a German language expression literally translated: Zeit, time; Geist, spirit, meaning "the spirit of
the age and its society". The word zeitgeist describes the intellectual, cultural, ethical and political climate,
ambiance and moral of an era or also a trend. In German, the word has more layers of meaning than the English
translation, including the fact that Zeitgeist can only be observed for past events.
(http://en.wikipedia.org/wiki/Zeitgeist).
As zice, un film propagandist si slabut dpdv. tehnic si al montajului, dar, care cu siguranta, ne pune pe ganduri,
sau mai bine zis "ne starneste". Si zic ca ne starneste pentru ca lasa loc multor interpretari... sau liberul
arbitru, punctul de vedere etc. Discutiile despre subiectul filmului, adevarurile sau neadevarurile exprimate, daca
parerea lor (a producatorilor) este atat de bine documentata si obiectiva pe cat se vrea etc. ar putea continua la
infinit. Filmul nu ne deschide ochii spre o lume noua de care n-am mai auzit si despre care n-aveam nici cea mai
vaga idee ci doar ne impinge sa vorbim despre punctele noastre de vedere asupra celor mai importante si complexe
dileme ale societatii - cum sunt: "de ce?", "cand?", "cum?" etc. - si despre cele mai simple si clare, dar nu mai
putin lipsite de importanta, probleme ale umanitatii - cum sunt: "de cand?", "pentru ce?", "cine?" etc.
Incerc pe cat posibil sa gandesc altfel decat ceilalti, sa caut "printre randuri" raspunsurile, "starnesc"
si eu la randul meu discutii pe orice tema ca... "nu stii de unde sare iepurele" si "omul cat traieste invata",
uneori insa, desi incerc sa filtrez informatiile primite, ca stiti cum e, "apa trece, pietrele raman", uneori as
zice sa "nu-ti bagi nasul unde nu-ti fierbe oala" ca "de-ar stii omul ce-ar pati, dinainte s-ar pazi"... hmm... si
iata cum gandesc eu "out of the box" prin proverbe si clisee. Si ca tot vorbim de clisee si discutii este
"citatul". Sa ascult citate din clasici mai mari sau mai mici, introduse intr-o disertatie pentru a "imbogatii"
astfel monologul oratorului. Am zis monolog, da. Exista si citate care nu ma deranjeaza daca sunt aduse in
discutie cu scop educativ, ca ceva nou sau ca explicatia sursei teoriei oratorului sau a unor simboluri folosite,
dar nu ca argument. Am zis monolog pentru ca foarte rar se intampla, daca nu deloc, ca oamenii sa-si exprime
parerile doar pentru a starnii o discutie, pentru a asculta o alta parere, fiind deschisi la nou, fara frica de a
trece peste barierele impuse de o experienta limitata, ceea ce nu inseamna neaparat ca un "om umblat" este mai
deschis la nou, mai putin conservator. O experienta diversificata si dinamica va imbogatii imaginatia si deci
posibilitatea noastra de a tolera si/sau ingurgita (sau nu) mai usor o idee noua.
Fie ca-i vorba de creationism sau evolutionism, ambele teorii sunta perfect valabile si adevarate, ba mai
mult chiar, nici nu se contrazic... sau n-ar trebui vazute ca teorii contradictorii. Lipsa dinamismului si
incrancenarea in a detine adevarul, deci probabil si puterea in acceptiunea unora, face "evolutia spirituala" a
indivizilor societatii lenta, artritica. Am pus intre ghilimele "evolutia spirituala" pentru ca este un termen des
folosit si nu vreau sa fiu gresit inteles. Nu ma refer la o evolutie "bisericoasa", o evolutie intru "apropiere de
Dumnezeu" sau mai stiu eu ce alta propaganda incoronata si radiind de lumina si caldura, ci vorbesc de imaginatie.
O sa incerc sa construiesc un argument. Sa luam toria creationism/evolutionism. Stiim ca multi
creationisiti au trecut la evolutionism, iar multi altii dintre ei au adoptat aceasta teorie si au zis ca este
posibila dar cu toate acestea, vorbind de intreg procesul Big Bang, a fost o "forta superioara" ce l-a declansat. O
forta superioara a favorizat aparitia vietii pe pamant, iar acea forta este Dumnezeu. Bun deciaceste doua teorii nu
numai ca nu se contrazi ci se completeaza si dupa cum zice si Biblia, Dumnezeu l-a creeat pe om dupa chipul si
asemanarea lui. Dar dupa Big Bang, simplificand foarte mult, la inceput a fost o celula ce a evoluat si a devenit
ce suntem noi astazi. Deci Dumnezeu nu are neaparat o forma humanoida ci, mai degraba, o forma celulara. Forma
acelei prime celule. Dar daca privim mai adanc si celula aceea este formata din alte particule, iar acele particule
la randul lor din altele etc pana ajungem la s-o numim particula elementara. Acea cea mai mica forma de... ceva,
poate energie (au zis unii). Atunci Dumnezeu are forma acelei particule, acelei energii... ba chiar mai mult.
Dumnezeu ESTE acea energie din care suntem toti facuti... oameni, plante, case, pamant, aer, soare, lumina etc.
Pana aici, teoria nu e noua si exista multe alte teorii stiintifice, semiempirice ce conduc aici si ca sa
exemplific as putea sa dau linkuri dar sunt convins ca cine vrea le gaseste pe internet. Dar mai sunt si alte multe
teorii legate de teoria particulei elementare care, supun unii, ba exista, ba nu exista... da, chiar asa. In mare,
asa cum exista aceasta particula si cum din ea sunt facuti electronii, protonii etc. si cum din electroni, protoni
etc sunt facute toate celelalte, atomi, molecule, plante, oameni... axista is opusul particulelor si se numesc
antiparticule. Da, iar din aceste antiparticule sunt creati, evident, antielectronii, antiprotoni... deci
antimoleculele... si poate si antiplantele, anticasele si antioamenii. Mai mult de atat, aceste particule nu pot
exista fara antiparticule...E ciudat, desi antiparticulele, se spune, exista in tot universul, ca si particulele
"normale", cand se intalnesc aceste doua forme de energie... dispar. Ma intreb daca oamenii se intalnesc cu
antioamenii lor... dispar?
Biblia, societatea, filosofia... chiar si gandirea, rationamentul se bazeaza pe aeasta dualitate +/-,
bine/rau, frumos/urat, dragoste/ura, rai/iad etc. in fine, nu mai am rabdare, treaba asta poate dura la infinit si
trebuie sa ma intalnesc cu-n prieten. Imaginatia este tot ce avem, toate descoperirile stiintifice, toate formele
de arta, toate creatiile omenirii sunt produsele imaginatiei, deci cu cat mai multa imaginatie, cu atat mai multe
sanse de a inventa, crea, aduce ceva nou, imbunatatii, revolutiona etc.
ps. mai e ceva, exprimarea. degeaba imaginatie daca n-o expirimi intr-un fel pe care ceilalti sa-l inteleaga caci,
pana la urma, noi nu existam rational decat prin comparatie cu ceilalti.
